calin andra photoart

Turistul, baba și sfinxul

Calin AndraComment
CALI8497-Edit.jpg

Reîntors după o tură pe Valea Prahovei mi-am propus să scriu câteva impresii pe blog, care să reflecte unele idei cu care am rămas în urma acestei ieșiri. Așa cum fac de obicei, voi începe cu ce m-a deranjat cel mai mult și aici aș aminti lipsa de organizare și de responsabilizare a autorităților pentru a oferi turistului aflat în concediu o experiență cât mai plăcută. Acuma este clar că România este undeva la grădiniță, grupa pregătitoare, în ceea ce privește acest business al turismului, dar ar fi bine să învățăm cât mai rapid lecția de la cei cu experiență în domeniu. Prima experiență neplăcută am avut-o la urcarea cu telecabina dinspre Bușteni la Babele, eu când am trecut pe acolo coada era de aproximativ patru ore, iar costul transportului dus întors este de 70 lei/persoană. Deci urma să las 50 de euro plus un pachet de nervi așa că am zis pass. Înclin să cred că veniturile din transportul cu telecabina sunt substanțiale, dar nimeni nu i-a inițiativa să ofere o instalație mai performantă care să poată asigura un transfer mai mare de persoane, existând riscul de a rămâne sus pe platou dacă îți vine rândul pe la ora 12 și vrei să faci în aceeași zi și Crucea Eroilor . Așa că ne-am mobilizat și am ales varianta bărbătească. Am urcat dinspre Piatra arsă, pe jos până pe platou. Sus pe platou, găsești mitocănia turistului și a micului întreprinzător chitit să îți mai scoată niște bani din buzunar. Înțeleg faptul că fiecare vrea să posteze pe social media poze cu Babele, Sfinxul etc. da nu văd nici un motiv pentru care să călărești formațiunile, oricum se deteriorează natural și fără ajutorul oamenilor. Chiar îți trebuie noroc să poți face o fotografie fără persoane care se cațără pe Sfinx și din nefericire eu nu am avut norocul acesta. M-am bucurat să pot face măcar atât, probabil la următoarea vizită va fi înconjurat de grilaje precum Babele. Nu mai zic de gunoaiele rămase în urmă. Desigur ca alternative pentru telecabină se găsesc tot felul de întreprinzători particulari care oferă ”servici de turism și transport” mai mult sau mai puțin licențiate, cel puțin așa am concluzionat eu când am trecut eu pe acolo deoarece erau panicați de prezența unor agenți ANAF. 

CALI8475.jpg

Sus pe platou era o tanti fotograf, însoțită de un cățel Saint Bernard, plictisit și leșinat de la căldură, care încercau să-și vândă serviciile turiștilor. Cățelul clar nu era în formă maximă, dar când fiimiu a vrut să-l mângâie din compasiune tipa pe un ton suficient de sarcastic a zis că nu e voie pentru că nu este din pluș. Grozav, dacă scoti bani de o poză, brusc devenea cel mai cute pluș. Din peisaj nu lipseau nici vânzătorii de porumb fiert și suveniruri, în final toată atmosfera semănând cu un bâlci de sezon. Speram să găsesc altceva acolo sus, să pot să-i dovedesc fiului meu că și România e frumoasă, că avem potențial că nu doar ”afară” este frumos și interesant. Nu am putut să fac asta, nu în fața a ceea ce am văzut acolo.

CALI8513.jpg

Cu toate acestea știu că avem potențial, știu că nu am fost la momentul potrivit acolo, de aceea eu personal o să mai merg, poate în toamnă târziu să fac o tură foto pe acolo, cu dormit la cabană, multe poze de peisaj, poate ceva astrofotografie. Știu că dacă îmi găsesc ortaci o să mai ies acolo, dar ca simplu turist...nu prea cred.