Perspective grandangulare
Cum să vezi dincolo de ochelarii de cal, să explorezi nefirescul perspectivelor pe care ochiul uman l-a trecut la capitolul tabu? Simplu te uiți printr-un obiectiv de 14 mm. Mereu în căutare de unghiuri diferite și perspective curajoase avem nevoie de un obiectiv grandangular care să ne satisfacă mofturile și așteptările, să ne facă mai creativi. Trebuie să recunosc că pasiunea mea pentru portret m-a ținut departe de obiectivele speciale, am ales mereu firescul, zona aceea de confort, oferită de focalele cuprinse între 50 și 85 mm. Recent am avut un job, trebuia să fotografiez o zonă SPA pentru un client și marea provocare a venit prin faptul că aveam nevoie de un obiectiv grandangular. În trusa mea cea mai mică distanță focală se regăsește la obiectivul de kit, XF 18-55mm. Obiectiv bun și el, dar parcă îmi doream ceva mai diferit pentru acest job, așa că am sunat un prieten, că doar de aia îi avem.
Știam că Silviu Cozma (îl puteți găsi pe Instagramul lui, https://www.instagram.com/dubluq/) are un wide de 14mm, mai exact Fujifilm 14mm F2.8 R XF, unul dintre cel mai underrated obiective din lineup-ul celor de la Fujifilm. Obiectiv oarecum nișat, ideal pentru peisaj, arhitectură și fotografie de stradă, impresionează prin construcție și eficiența optică asigurată de inginerii niponi. Nu știu cum au perfecționat schema optică, 10 elemente grupate în 7 grupe, dar au reușit să creeze un obiectiv extraordinar de bine optimizat, deformările specifice obiectivului grandangular, fiind foarte bine corectate. Elementul frontal este mic, mă așteptam la ceva mai mare pentru această distanță focală, dar nu. Au reușit să-l păstreze compact și ușor. Date fiind condițiile în care am fotografiat pentru job, nu am reușit să-mi fac o părere reală despre ceea ce poate oferi acest obiectiv, așa că am profitat de bunăvoința lui Silviu și am așteptat o zi frumoasă pentru a-l scoate la o mică plimbare prin urbe, să-i văd mușchii încordați.
Atașat pe un aparat compact, cum este X-E3 se simte bine, echilibrat, facil de manevrat. Parasolarul în formă de petală, chiar dacă nu îmi place din punct de vedere estetic, își face treaba și protejează la accidente elementul frontal. Distanța minimă de focalizare este de 18mm, fotografiile făcute în această zonă permițând closeup-uri interesante, la diafragma de 2,8 obținându-se un bokeh cremos, interesant pentru o distanță focală atât de mică. Deformările sunt bine controlate ținând cont de distanța focală, iar claritatea imaginii chiar impresionează.
Montat pe un aparat cu senzor APSC, obiectivul oferă un unghi de cuprindere de 89 de grade, echivalent cu al unui obiectiv de 21 mm în formatul 35, făcând-ul ideal pentru scene largi, ample. Controlul diafragmei este facilitat de un inel dedicat, situat în proximitatea monturii, al cărui click face deliciul fotografilor pasionați de camerele retro.
Autofocus-ul nu este cel mai rapid din gama obiectivelor Fujifilm, dar este decent, acoperind nevoile celor mai mulți fotografi. Desigur este disponibilă și focalizarea manuală care se poate face prin acționarea tubului exterior al obiectivului. Acest sistem mi-a adus aminte de Tokina 12-24 pe care-l folosisem o bună bucată de timp pe aparatele Nikon, obiectiv care de asemenea mi-a fost tare drag la acea vreme.
În concluzie pe mine m-a impresionat acest obiectiv, îl recomand cu căldură celor pasionați de unghiuri largi, arhitectură, fotografie de stradă sau de cei care doresc să experimenteze perspective mai deosebite. Prețul, în jur de 800 de euro este deplin justificat prin calitatea optică și diafragma rapidă care îl face potrivit pentru fotografierea în condiții de lumină scăzută.