Alături de soție și cu câteva vouchere de vacanță în buzunar, rămase nefolosite din cauza molimei, finalul de septembrie l-am făcut în Alba Iulia. Auzisem multe despre oraș, dar ignoranța și lipsa timpului au conlucrat să nu ajung decât acum să-l vizitez. Acest oraș care a reușit să se vândă bine, chiar foarte bine, este un exemplu despre cum marketingul și bunăvoința au reușit.

Pentru că sunt pretențios când vine vorba de perna pe care pun capul, am făcut puțină documentare pe booking pentru a găsii o cazare decentă, care să accepte plata cu vouchere și să fie cât se poate de aproape de centrul orașului. Nu obișnuiesc să recomand sau să fac reclamă cuiva fără să fiu plătit pentru asta, dar de data asta voi face o excepție. La 260 de lei/noapte, pensiunea Ave, Alba! este ceea ce îți dorești, așa că dacă ai drum prin Alba Iulia, profită de ospitalitatea lor.

Camera spațioasă, baia imensă și curățenia îți vor face șederea mai plăcută. Ca poziționare este la nici 10 minute de mers pe jos de intrarea în cetate, traversezi un parc și ajungi la intrarea principală.

Orașul este construit peste un castru roman, Apulum, ulterior Alba Iulia devenind reședința principilor Transilvaniei și implicit capitala acesteia. Moment important în istoria orașului îl constituie anul 1918 când acesta devine epicentrul unirii Transilvaniei cu Regatul României. Pe baza acestor evenimente istorice, orașul își axează în ultimii ani strategia de dezvoltare, înțelegând rapid că punerea în valoare a monumentelor existente va atrage turiști, ceea ce implicit va duce la dezvoltarea orașului. Cetatea este construită între anii 1716-1735 după planul arhitectului Giovanni Morando Visconti în stil Vauban. Denumită Cetatea Alba Carolina, găzduiește în interior Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Marii Uniri o bibliotecă și celula lui Horea, Cloșca și Crișan. Accesul în cetate se face prin șase porți.

Întreg ansamblul arhitectural este dominat de cele două catedrale. Cea mai veche și mare dintre ele, Catedrala Romano-Catolică (cu o lungime de 91 m în ax), a început să fie construită în jurul anului 1001, a fost distrusă în timpul invaziei tătare din anul 1242 și reconstruită în forma actuală în anul 1291. În interior se găsesc sarcofagele lui Iancu de Hunedoara, al fiului său Ladislau, Reginei Izabella și Ioan Sigismund.

Catedrala Ortodoxă, cunoscută și sub numele de Catedrala Încoronării, a fost construită în anul 1922 și a găzduit ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, ca suverani ai României Mari la data de 15 octombrie 1922. Alături de muzeul de istorie care adăpostește o impresionantă expoziție și de Sala Unirii, mai poți vizita Obeliscul, ridicat în amintirea lui Horea, Cloșca și Crișan și îți recomand o plimbare prin șanțurile de apărare care înconjoară cetatea. Pentru a acoperii toate aceste obiective, vei avea nevoie cam de o zi. Ora 12 este dedicată schimbului de gardă, deci încearcă să fi în preajma Catedralei Romano-Catolice pentru a-l vedea. Dacă ești pe grabă și nu vrei să iei la pas șanțurile cetății, poți opta pentru trotinete, scutere și biciclete, pe care le poți închiria la cetate. Dacă totuși mergi pe jos, ai ocazia să tragi la o terasă sau un restaurant.